miercuri, 22 aprilie 2009

Botosani- Cazare si masa

Am ajuns in Botosani seara pe la ora 9 cu un tren personal ce vajaia mai ceva ca stindartul dacilor. La gara ne-au asteptat elevi ai liceului A.T. Laurian de care apartineau internatul unde am fost cazati si cantina. De la gara la internat am mers cu microbusul. Am fost doar doua fete din judetul Bihor si am impartit camera cu inca trei fete din judetul Bacau deoarece camerele aveau cate 5 paturi. Camerele erau mari, cu mult mai mari decat cele din internatul liceului la care invat eu in Oradea, unde sunt doar cate trei paturi, iar camerele sunt mai mici, dar fiecare avand baie proprie. In internatul Colegiului National A.T. Laurian camerele nu au baia lor, ci au o baie comuna (mare) pe fiecare palier, o baie moderna, curatica, dar uneori parca mirosea urat in "sala tronurilor".
De conditiile de cazare am fost multumita, dar parca se putea si mai bine. Fiind o zona mai nordica climatul e mai rece, iar instalatia termica nu a functionat suficient pentru a incalzi camera si paturile erau subtiri da` mi-am pus io haine de acasa si n-am inghetat ;))
De cand am fost internata anul trecut 5 saptamani in spital in Timisoara parca privesc cam fara incredere deplasarile pe termen lung cu masa asigurata. Dupa "festinul" de acolo parca ma tem ca nu cumva sa mai intalnesc macaruri din alea, de aceea aveam marea curiozitate inca de cand am auzit ca voi merge in Botosani :"Ce vom primi de mancare?" avand in vedere faptul ca sunt cam pretentioasa la mancare. Pentru ca sambata seara am ajuns dupa ora 9 nu am primit cina. Duminica dimineata, la ora 7:30 desteptarea. M-am dus ca tot omu` la toaleta, am rezolvat problemele, m-am spalat pe dinti etc, etc. si m-am dus la masa. Am ramas afis! Meniul semana mult cu cel din Timisoara: margarina si ceai, dar aveam in plus branza topita si o eugenie, iar ceaiul era mai bun (si totusi cam dulce dar avea o aroma buna). La amiaza mi-au disparut toate temerile in privinta mancarii si mi-am dat seama ca vom avea papica buna si altadata: cartofi natur cu file de peste. Hmmm... yummi... :))
La micul dejun primeam de obicei margarina cu marmelada sau branza topita, biscuiti sau eugenii si o ceasca de ceai sau lapte. La amiaza aveam doua feluri: felul unu nu prea era pe placul meu pentru ca era ciorba acrita cu bors si eu nu mai consumasem pana cum asa ceva si mi se parea prea acra pentru gustul meu, dar totusi mancam cate putin. La felul doi aveam ori cartofi (natur sau piure) cu carne (peste sau pui) ori mazare (tot cu carne), iar la desert primeam un mar. In cazul mancarurilor de cartofi primeam varza sau castraveti acri. Am remarcat faptul ca aroma este alta si datorita modului in care sunt conservate... nici astea nu prea mi-au placut. Cina a fost mai consistenta in doua seri cand am primit orez cu carne si cartofi cu carne (in urmatoarea seara), in rest, mamaliga, unt sau macaroane cu branza si nelipsita ceasca de ceai. Intr-o seara stiu ca am mancat ceva bun, dar inca nu am aflat ce anume am mancat :))

Pe scurt, conditiile si mancarea au fost bune si miercuri seara cand mi-am facut bagajele parca o parte din mine vroia sa ramana acolo si m-as reintoarce oricand cu cel mai mare drag :)

4 comentarii:

Em. spunea...

Ardeleanco, vroiai sa te faci moldoveanca, ha?
Eh...tot mai bine e in Ardeal, cum zice profa de istorie: "Ardealul fruncea" ;;)

Dee spunea...

Deci da.. A fost ger in camera noastra :)) Noroc de baieti,ca altfel inghetam.Si eu nici macar n-am avut haine groase :)) Iar la masa am cam tras chiulul ^^" Eu am mancat piiizza :>

Ana spunea...

si cum ti s-a parut intr-un final Botosaniul ? as vrea si eu sa merg cat de curand

Whispers from the city spunea...

Orasul e superb. Oamenii sunt foarte primitori, orasul e mic, ceea ce e bine pentru ca nu e aglomeratie, ai o gramada de obiective de vizitat in oras si in imprejurimi, iar totul e inconjurat de acel aer pitoresc pe care doar Moldova il poate emana! Recomand, merita vizitat!